Sintetizat în 1965 de către chimistul James M Schlatter,  în prezent este aprobat ca aditiv alimentar în peste 100 de țări. Astfel, aspartamul este unul dintre cei mai utilizați îndulcitori artificiali din lume. În Uniunea Europeană, acesta se identifică pe etichetele produselor alimentare prin E 951.

Aspartamul este un îndulcitor sintetic, cu un nivel scăzut de calorii, folosit pentru a imprima un gust dulce sau a masca gustul neplăcut al unor băuturi, alimente sau chiar al unor suplimente alimentare sau medicamente. Are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul.

Ce se întâmplă cu aspartamul în organism?

Ajuns la nivelul intestinului subțire, aspartamul se descompune rapid în acid aspartic și  fenilalanina, doi aminoacizi ce se găsesc în proteine. Aceștia sunt absorbiți, iar fenilalalnina în urma unor procese biochimice generează o cantitate mică de metanol. Metanolul este un compus toxic pentru organism, însa cantitatea de metonol generată este foarte mică, iar acest aspect nu presupune o problemă de toxicitate.

Autorul vă recomandă si :  Alimentația nesănătoasă ucide mai mult decât fumatul

Aspartamul este un îndulcitor sigur?

Discuțiile privind siguranța acestuia, de-a lungul timpului, au fost și încă sunt destul de controversate.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (AESA) declară că aspartamul este sigur pentru consumul uman și că nu există dovezi care să sugereze că produce cancer, neurotoxicitate sau  că ar avea  efecte negative asupra funcției de reproducere.

Siguranța lui este contestată de rezultatele  unui studiu publicat în Molecules în octombrie 2018, de către un grup de cercetători din Israel și Singapore . Ca urmare a consumului  de aspartam, bacteriile din flora digestivă  devin toxice. Aceste rezultate pot sta la baza înțelegerii potențialelor efecte negative pe care îndulcitorii artificiali le au asupra microbiotei intestinale și asupra mediului înconjurător.  Îndulcitorii artificiali au fost identificați în apa potabilă, în apele de suprafața și în apele de izvor. Pe lângă aspartam, au mai fost studiați: zaharina, sucraloza și acesulfamul de potasiu.

Autorul vă recomandă si :  Beneficiile cafelei - 15 lucruri pe care nu le știai despre consumul de cafea

Cât aspartam avem voie să consumăm într-o zi ?

În UE, doza zilnică acceptată (DZA) este de 40 mg/ kg corp. DZA nu este aplicabilă persoanelor cu fenilcetonurie (boala rară, genetică, caracterizată prin creșterea nivelului fenilalaninei și scăderea nivelului tirozinei în sânge), deoarece acestea trebuie să aiba o dietă săracă în fenilalanină.

Trebuie ținut cont de faptul că un pH mai mare de 4,5, împreună cu temperatura și umiditatea crescută influențează stabilitatea aspartamului și îl poate transforma în compuși toxici pentru organism. Nu este recomandată încalzirea băuturilor îndulcite cu aspartam.

Autorul vă recomandă si :  Cum îți poți controla pofta de dulce

Nivelurile maxime permise în produsele alimentare variază de la 25 până la 6000 mg/ kg. Mai jos sunt trecute câteva exemple de produse alimentare ce pot conține aspartam:

  • produse lactate fermentate, aromatizate, inclusiv produse tratate termic;
  • fructe și legume în oțet, ulei sau saramură;
  • gume de mestecat;
  • cereale;
  • muștar;
  • supe și ciorbe;
  • sosuri;
  • bere și băuturi din malț

Aspartamul este unul dintre cei mai testați aditivi alimentari. Siguranța utilizării lui a fost intens evaluată de-a lungul anilor. Ultima evaluare a AESA datează din 2013.

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.