În 1911, psihiatrul elvetian Eugen Bleuler  a introdus termenul de autism si l-a definit ca „detașarea de realitate însoțită de predominanța vieții interioare

Atât factorii de mediu, cât și cei genetici contribuie la dezvoltarea unei tulburări de spectru autist. Majoritatea pacienților diagnosticați cu autism au numeroase probleme gastro-intestinale: diaree, constipație, flatulență. Aceasta asociere sugerează că există o legătură între microbiomul intestinal și tulburările de spectru autist. Influența bacteriilor intestinale asupra sistemului nervos poate fi explicată prin intermediul axei intestin-creier. Dovezile existente ne arată că toxinele produse de microbiomul intestinal perturbat influențează sistemul neuroendocrin, sistemul imun și sistemul nervos.

Autorul vă recomandă si :  Omega 3 este ineficient în anumite situații. Află aici ce spun specialiștii!
Permeabilitatea crescută a tractului intestinal în tulburările de spectru autist

Pe lânga permeabilitatea crescută a tractului intestinal, persoanele diagnosticate au și funcția barierei hemato-encefalică afectată, fapt ce permite metaboliților bacterieni și toxinelor să pătrundă la nivelul sistemului nervos. Se pare că dezechilibrele bacteriene intestinale contribuie la declanșarea autismului. Factori de mediu, precum obezitatea maternală în sarcină, nașterea prin cezariană, hranirea copiilor cu formule de lapte, administrarea antibioticelor în timpul sarcinii, precum și trei ani după naștere, cel mai probabil sunt implicați în dezvoltarea tulburărilor de spectru autist. Conform datelor statistice prelucrate în urma studiilor de amploare, copiilor  ce au dezvoltat autism le-au fost administrate prea des antibiotice. Sprijinirea unei evoluții naturale, firești a microbiomului intestinal al copiilor în primii ani de viață, poate preveni necesitatea administrării antibioticelor mai târziu.

Autorul vă recomandă si :  Cum îți poți controla pofta de dulce

Dezechilibrele florei intestinale normale a copiilor cu autism stimulează dezvoltarea în exces a Candida, care în urma eliberării amoniacului și a toxinelor poate genera tulburări de spectru autist. O „floră digestivă sănătoasă” previne proliferarea acestei specii fungice.

Modularea microbiotei intestinale ca potențială terapie

Până acum nu există nici o terapie disponibilă pentru tulburările de spectru autist. Toate dovezile cumulate sugerează că modularea microbiotei intestinale poate fi o variantă de tratament pentru persoanele diagnosticate cu autism. Probioticele și prebioticele , dar și dietele care susțin dezvoltarea armonioasă a microbiotei intestinale, pot fi  luate în calcul pentru o viitoare terapie.

Autorul vă recomandă si :  Omega 3 este ineficient în anumite situații. Află aici ce spun specialiștii!

Administrarea  probioticelor, precum Lactobacillus sau Bifidobacterium au arătat o intensificare a protecției oferite de bariera intestinală, atât în studiile pe oameni, cât și în studiile pe animale. Însă, sunt necesare cercetări aprofundate în acest domeniu, pentru a elimina posibilitatea existenței reacțiilor adverse.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.